ARTICOLE
| PRIMA PAGINA | INAPOI
UN ROMÂN PROPUS PENTRU NOBEL.
CĂRŢILE PARADOXALE ALE LUI
FLORENTIN SMARANDACHE
[1]
...Avem în faţă
două cărţi, trimise nouă, într-un plic, de către un
român stabilit în SUA - cu o personalitate puternică şi cu o
viaţă care, în sine, este, cum ar zice Edmund Hillary, „Înalta
aventură” – o „odisee” a înălţimilor (în primul rând,
spiritual-existenţiale!):
1- Frate cu meridianele şi
paralelele – vol. 6, Ed. Silviana, Rm.-Vâlcea, 2010 – şi
2-Dragă domnule Rotaru –
antiscrisori, Ed. Dacoromână TDC, Buc., 2011.
Două cărţi ciudate,
precum autorul lor – Florentin Smarandache, o adevărată
forţă a Duhului logico-ştiinţific şi informatic. În
plus, este propus la Premiu Nobel pentru
Literatură. Curios este, însă, faptul că, până acum, cel
puţin, nu i s-a acordat, lui Florentin Smarandache, Premiul Nobel pentru Matematică, Fizică, Informatică...
În aceste ultime domenii, cu adevărat (din câte am aflat şi din câte
ne putem da noi seama singuri, cu restrânsa noastră cultură ...„realistică”),
nu există, în plan mondial, vreun cercetător care să-l merite,
la ora aceasta, cu mai mare deplinătate.
Dar, pentru că am afirmat,
din start, că avem de-a face cu o personalitate extrem de
interesantă, atât prin operă, cât şi prin crâncena aventură
a unei vieţi, de o ritmicitate unică a „motorului” voinţei de
înfruntare şi umilire a destinului vitreg – considerăm că, unui
român-cititor onest, îi va stârni, în suflet (sau aşa credem noi că
s-ar cuveni...!), furtuni de mândrie
şi admiraţie, de emulaţie spirituală - aflând câte ceva
despre existenţa, la limitele fantasticului, a acestui om...înainte de a
afla despre cele două cărţi, pe care avem de gând să vi le
prezintăm, spre probarea categoriei
straniului - care domină, în
primul rând, fiinţa şi opera literară, ale lui Florentin Smarandache
– „cercetător ştiinţific, scriitor, profesor
universitar”, de origine română,
de la “University of New Mexico, Gallup Campus, New Mexico, Statele Unite ale
Americii”.
...Începem, deci (folosindu-ne de
datele din C.V.-ul domniei sale):
S-a născut la 10 decembrie 1954, în Bălceşti
(Vâlcea). Studii: A absolvit
Şcoala Generală în Bălceşti
(1961-1969), apoi Liceul Pedagogic (1969-1972), în Craiova, continuând la Rm.
Vâlcea, 1972-1974); diploma de învăţător; stagiul militar, cu
termen redus, la Medgidia (1974-1975); a absolvit Facultatea de
Ştiinţe, secţia informatică, a Universităţii
din Craiova (1975-1979), ca şef de promoţie; obţine doctoratul
în matematică (Teoria Numerelor), la Universitatea de Stat din
Chişinău (1995-1997).
În Statele Unite, urmează studii de
perfecţionare
în matematică, informatică şi educatie, la Arizona State
University (Tempe) (1991), Pima Community College (Tucson) (1995), University
of Phoenix (Tucson) (1996); obţine şi un Masterat în
Informatică; studii postdoctorale la New Mexico State University (Las
Cruces) (1998), University of New Mexico (1998, 1999), National Science
Foundation (Chautauqua Program, University of Texas, Austin) (1999), şi
Los Alamos National Laboratory (Educational Networking Support Program)
(Gallup) (1999). În iunie-iulie 2009, lucrează ca profesor cercetător
vizitator la Air Force Research Laboratory in
Iar între 15 mai -
22 iulie 2010, ca profesor cercetător la ENSIETA (Brest, Franta).
Activitate: A
participat, ca elev şi student, la olimpiade şcolare de
matematică, obţinând premii şi mentiuni locale şi
naţionale (1967-1974) şi a condus cercuri de matematică, în
liceu şi la universitate; a participat la Olimpiada
studenţească “Traian Lalescu”,
Cluj-Napoca (1977); a participat la diverse sesiuni ştiinţifice,
pentru studenţi, în Craiova şi Iaşi (1978-1979); a
pregătit şi selecţionat echipa elevilor marocani (Rabat),
pentru Olimpiada Internaţională de Matematică din Paris
(1983).
Profesii: În
perioada 1982-1984, este profesor cooperant în Maroc, predând matematicile în
limba franceza (Lycée Sidi El Hassan Lyoussi din Sefrou). Revine în
ţară, continuând activitatea didactică; profesor la Liceul “Nicolae
Bălcescu”, din Craiova (1984-1985). În anul 1986, nu poate obţine
viza de ieşire din ţară, pentru a participa la Congresul
Internaţional al Matematicienilor, de la Universitatea din Berkeley
(California) şi face greva foamei; publică o scrisoare de protest în
Notices of the American Mathematical Society (Providence, RI), în care
solicita libertatea de circulaţie a oamenilor de ştiinţă;
se interesează de soarta sa Dr. Olof G. Tandberg, secretar la Academia
de Ştiinţe din Stockholm, care îi telefonează din
Bucureşti. În perioada anilor 1986-1988, Inspectoratul Şcolar
Judeţean Dolj nu-i mai acordă post, din motive politice, fiind
obligat să supravieţuiască din meditaţii. În toamna
anului 1988, obţine, cu greutate, un paşaport de turist pentru
Bulgaria. De aici, trece în Turcia, unde cere azil politic. Este deţinut
în lagărele de refugiaţi politici din Istambul şi Ankara
(1988-1990).
Emigrează în
Statele Unite ale Americii în 1990, unde lucrează ca inginer de software,
la corporaţia Honeywell, din Phoenix (Arizona), specializată în
calculatoare (1990-1995); profesor adjunct de matematică la Pima
Community College, din Tucson (1995-1997); din 1997, este asistent
universitar de matematică, la University of New Mexico (Gallup), în 2003
devine conferenţiar universitar, iar în 2008 - profesor universitar.
Între 2007-2009 este
Şef de Departament.
În matematică,
a introdus gradul de negare al unei axiome ori teoreme (vezi “geometriile
smarandache care pot fi parţial euclidiene şi partial neeuclidiene”,
1969, www.gallup.unm.edu/~smarandache/geometries.htm ), multi-structurile
(vezi “structurile smarandache unde o structura mai slaba conţine
insule de structuri mai puternice”), şi multi-spaţiile
(combinaţii de spaţii heterogene) [www.gallup.unm.edu/~smarandache/algebra.htm
].
Lucrările sale
în Teoria Numerelor s-au bucurat
de o anumită popularitate internaţională, deoarece
matematicieni români, cât şi străini (din SUA, Canada, Japonia,
Brazilia, Franţa, China, Bangladeş, Italia, Bulgaria, Spania,
Suedia, Australia, Rusia, Cehia, Olanda, Chile, India, Ungaria) au scris 29
cărţi şi câteva sute de articole, note şi probleme
propuse, despre aceste noţiuni. În 1997, la Universitatea din Craiova,
s-a organizat Prima
Conferinţă Internaţională asupra Noţiunilor de tip
Smarandache, în Teoria Numerelor, cu participarea unor cercetători
din ţară, dar şi din Suedia, Franţa, Rusia şi
Spania.
Publicaţii: Din
1970, a început colaborarea la revista şcolii, “Năzuinţe”, apoi la alte periodice româneşti
şi străine (vreo 50 ştiinţifice şi, peste 100 -
literare). Şi-a tradus o parte din lucrări în franceză şi
engleză, altele i-au fost traduse în spaniolă, portugheză,
italiană, esperanto, rusă, sârbă, japoneză şi arabă. Colaborări
cu poeme şi piese de teatru, la 42 de antologii româneşti, franceze,
italiene, americane, indiene şi coreene.
Prolific autor, co-autor,
editor şi co-editor a 150 de cărţi publicate de circa
patruzeci de edituri (printre care edituri universitare şi tehnice,
edituri profesionale ştiinţifice şi artistice, precum Springer
Verlag, Pima College Press, Moorhead State University, Universitatea din
Chişinău, ZayuPress, Haiku, etc.) - din zece ţări şi
în mai multe limbi, şi peste 200 de articole şi note (unele se pot
încărca din site-urile de la LANL / Cornell University
http://arXiv.org/find si CERN), în
matematică (teoria numerelor, geometrie neeuclidiană, logică),
fizică, filozofie, literatură (poeme, nuvele, povestiri, un roman,
piese de teatru, eseuri, traduceri, interviuri), rebus (careuri,
enigmistică) şi artă (experimente în desene, picturi, colaje,
fotografii, artă pe computer) - în română, franceză şi
engleză, dintre care: Formule
pentru spirit (debut editorial, 1981- sub pseudonimul Ovidiu Florentin); Le sens du non-sens, Problemes avec et
sans ... problèmes!, Fes, Maroc (1983); Antichambres/Antipoésies/Bizarreries, Caën, Franţa (1989); NonPoems (poeme de avangardă),
Phoenix (1990); Only Problems, Not
Solutions!, Chicago (1991); LE
PARADOXISME: un Nouveau Mouvement
Littéraire, Bergerac, Franţa (1992); Dark Snow, Phoenix (1992); NonRoman, Craiova (1993); MetaIstorie (trilogie teatrală),
Bucureşti (1993), pe care-a tradus-o în engleză, sub titlul "A Trilogy in pARadOXisM: avant-garde
political dramas" (ZayuPress 2004); Întâmplări cu Păcală (piese de teatru pentru copii), Fugit.../ jurnal de lagăr,
Bucureşti (1994); Collected
Papers, Vol. I, II, III, Bucureşti, Chişinău, Oradea
(1996, 1997, 2000); Scrieri Defecte (proză scurtă), Craiova (1997); Distihuri Paradoxiste, Afinităţi (traduceri), Norresundby,
Danemarca (1998); Întreabă-mă, să
te-ntreb! (interviuri),
Târgovişte (1999); Outer-Art (album de artă), Cântece de
Mahala, In seven languages (poeme),
A propus extinderea probabilităţilor
clasice şi imprecise la 'probabilitate
neutrosofică' - un vector tridimensional, ale cărui componente
sunt submulţimi ale intervalului ne-standard ]-0, 1+[.
Din anul 2002, împreună cu Dr. Jean
Dezert, de la Office National de Recherches Aeronautiques din Paris, se
ocupă de fuziunea informaţiei, extinzând Teoria Dempster-Shafer la
o nouă teorie de fuzionare a informaţiei plauzibile şi
paradoxiste (numita Teoria
Dezert-Smarandache:
[ www.gallup.unm.edu/~smarandache/DSmT.htm ]).
În 2004 creează
un algoritm de Unificare a Teoriilor şi regulilor de Fuziune.
În fizică, a
introdus paradoxuri cuantice şi noţiunea de 'nematerie', formată din combinaţii de materie şi
antimaterie, ca o a treia formă posibilă de materie - prezentată
la Caltech (Conferinţa Anuală din cadrul Societăţii
Americane de Fizică, 2010) şi Institutul de Fizică
Atomică (Magurele, 2011).
Pe baza unui manuscris din 1972, când era elev la Rm. Vâlcea,
publicat în 1982, a emis ipoteza că 'nu există o barieră a vitezei
în univers şi se pot construi orice viteze'
(
http://scienceworld.wolfram.com/physics/SmarandacheHypothesis.html ).
Această
ipoteză a fost confirmată, parţial, pe 22 septembrie 2011, la
CERN, când s-a demonstrat, experimental, că neutrinii muoni circulă
cu o viteză mai mare decât viteza luminii.
Pe baza ipotezei
sale, a propus o Teorie Absolută
a Relativităţii – care să nu producă dilatarea
timpului sau contractarea spaţiului, sau alte paradoxuri relativitice,
care sunt, mai degrabă, ficţiune, decât realitate. Apoi şi-a
extins cercetarea la o diversificare a Parametrizării Teoriei Speciale a
Relativităţii (1982): http://fs.gallup.unm.edu/ParameterizedSTR.pdf
.
În filozofie, a introdus conceptul de 'neutrosofie', ca o generalizare a
dialecticii lui Hegel, care stă la baza cercetărilor sale în
matematică şi economie, precum 'logica
neutrosofică', 'mulţime
neutrosofică', 'probabilitate
neutrosofică', 'statistică
neutrosofică'.
A generalizat logicile fuzzy, intuitivă,
paraconsistentă, multi-valentă şi logica dialetheistă la 'logica neutrosofică' (in
Dictionary of Computing de Denis Howe); în mod similar, a generalizat
mulţimea fuzzy la 'mulţime
neutrosofică': [ www.gallup.unm.edu/~smarandache/neutrosophy.htm ]
În literatură
şi artă a fondat, în 1980, curentul de avangardă numit paradoxism, ca un protest împotriva
totalitarismului - curent care are mulţi adepţi în lume. Constă
în folosirea excesivă, în creaţii, a contradicţiilor,
antitezelor, antinomiilor, oximoronilor, paradoxurilor. A introdus 'distihul paradoxist', 'distihul tautologic', 'distihul dual'. Experimente literare
a realizat şi în drama sa Patria
de Animale, unde nu există niciun dialog, iar în O lume Întoarsă pe Dos, scenele
sunt permutate, dând naştere la un miliard de miliarde de piese de
teatru distincte! Piesele lui s-au jucat în România (Teatrul I.D.Sârbu din
Petroşani, Teatrul Thespis din Timişoara), Germania (la Karlsruhe),
şi Maroc (la Casablanca, unde Patria
de Animale a obţinut Premiul Special al Juriului Internaţional):
[
www.gallup.unm.edu/~smarandache/a/Paradoxism.htm ].
În 1993, a efectuat
un turneu în Brazilia (Universitatea din Blumenau etc.).
La bibliotecile de
la Arizona State University (Tempe) şi University of Texas (Austin) sunt
depozitate manuscrise, reviste, cărţi, fotografii, casete,
videocasete, privind activitatea sa creativă, în două colecţii
speciale, numite The Florentin Smarandache
Papers.
Invitat să conferenţieze la U.
Berkeley (2003), NASA Langley Research
Center-SUA (2004), NATO Advance Study Institute-Bulgaria (2005), Jadavpur
University-India (2004), Institute of Theoretical and Experimental
Biophysics-Rusia (2005), Bloomsburg University-USA (1995), University Sekolah
Tinggi Informatika & Komputer Indonezia-Malang si University Kristen
Satya Wacana Salatiga-Indonezia (2006), Universitatea Minufiya (Shebin
Elkom)-Egipt (2007), Air Force Institute of Technology Wright-Patterson AFB
in Dayton [Ohio, USA] (2009), Universitatea din Craiova - Facultatea de
Mecanica (2009), Air Force Research Lab si Griffiss Institute [Rome, NY, USA]
(2009), COGIS 2009 (Paris, France), ENSIETA (Brest, Franţa) - 2010,
Academia Română – Institutul de Mecanică a Solidelor şi
Comisia de Acustică (Bucureşti - 2011) etc.
A prezentat lucrări la multe
Conferinţe Internaţionale de Fuziune a Informaţiei ori a
Senzorilor {
A prezentat lucrări şi la
Conferinţele Internaţionale IEEE GrComp (
În anul 2011 a primit Premiul "Traian Vuia", al Academiei Române pentru Ştiinţe
Tehnice, apoi Doctor Honoris Causa,
de de Academia DacoRomână din Bucureşti - 2011, şi de la
Universitatea Beijing Jiaotong (BJTU) din China – 2011, iar în 2010 - Medalia de Aur pentru
Ştiinţă, de la Academia Telesio-Galilei din Anglia,
acordată la Universitatea Pecs, din Ungaria.
AFILIERI: membru al Societăţii de Ştiinte Matematice din România
(1980-); Mathematical Association of America (1983-1990); American
Mathematical Society (1992-); Academia Oamenilor de Ştiinţă
Români (1993-); ARA (1999-); Poetry Society of America; Uniunea Scriitorilor
Români; International Poets Academy (India); La Société Les Amis de la Poésie
(Franta); Association "La Licorne"
(Franta); Académie Francophone (Franţa); Societatea Română de
Haiku; Academy of American Poets; Modern Languages Association (SUA); Centre
d'Études et de Recherches Poétiques Aquitaines (Franţa); International
Writers and Artist Association (USA); World Union of Free Romanians (Anglia);
Free Romanian Writer Association (Franta); World Academy of Arts and Culture
(SUA); Liga Culturală Oltenia; East and West Literary Foundation (SUA);
World Poetry Society (India); World Poetry Research Institute (Corea);
Societatea Mihai Eminescu (Australia); referent la Zentralblatt für
Mathematik (Germania) (1985-).
Premii: A obţinut
16 premii literare, dintre care: Premiul
special la proză, Concursul National Marin Preda, Alexandria (1982); International Eminent Poet,
Madras, India (1991); Diplôme
d'Honneur en poésie fantaisiste, L'Académie des Lettres et des Arts du
Périgord, Franţa (1992); La Médaille d'Argent pour l'ensemble de
son oeuvre, Bergerac, Franţa (1992); Grand Prix, 4~ Edizione
del Premio Internazionale di Poesia e di Narrativa Goccia di Luna, Bastremoli, Italia (1993); Premiul de
Excelenţă al Revistei Haiku, Bucureşti (1997); Best Poet Award of Rio Grande Press,
Amarillo, Texas, USA (1998); Premiul
revistei "Lumina", pentru eseu şi
contribuţii personale, Novi Sad, Iugoslavia (1998); Diploma de Onoare a Societăţii Anton Pann, Rm. Vâlcea
(2000); Premiul “Podul
lui Traian”, la Festivalul Internaţional Drumuri
de spice, Uzdin, Iugoslavia (2000).
A fost nominalizat pentru Premiul Nobel în
Literatură, pentru anul 2011, pentru cele 75 de cărţi literare
publicate ( vezi http://fs.gallup.unm.edu//2011NobelPrizeInLiterature-nomination.pdf ).
A vizitat 40 de
ţări, despre care a scris în memoriile sale (vezi Galeria Foto: http://fs.gallup.unm.edu/photo/GlobeTrekker.html ).
BIBLIOGRAFIE:
Sute de articole,
cărţi şi recenzii s-au scris despre activitatea sa
internaţională.
Cărţile pot fi încărcate din:
Biblioteca
Digitală de Ştiinţe:
http://www.gallup.unm.edu/~smarandache/eBooks-otherformats.htm
şi din
Biblioteca Digitală de Literatură:
www.gallup.unm.edu/~smarandache/eBooksLiterature.htm
.
***
|
…Acestea sunt “veştile” de pe
Internet.
Acum, trebuie să mărturisim
că, atunci când am văzut, pe copertă, titlul: “Frate cu meridianele
şi paralelele”, vol. 6 – gândul ne-a zburat la un Josef Conrad (cu Proscrisul din Arhipelag...), la Karel Čapek, cu Impresiile sale de călătorie (din Spania, Italia, Olanda, Danemarca, Suedia, Norvegia...) - ...ori la Jean Bart al nostru, cu Europolis-ul lui...sau, chiar, la „călătorul”
nautic Radu Tudoran!
...Nu. Nu e nimic din toate astea.
Cartea are XI capitole: 1-Pe aripile…zborului, în Dayton-Ohio!;
2-Paradoxuri în “Noul Mexic”; 3-În Bălceştiul natal, România;
4-Bursier la…Air Force; 5-Fortul Stanwix; 6-În oraşul lui Bill Gates; 7- Cascada Niagara; 8-Alaska;
9-Yellowstone; 10-Un oltean la Paris; 11-În Marea Caraibilor.
…La prima vedere, nu avem de-a
face cu călătorii spre nişte spaţii noi, fascinante,
obsesive etc. – pare că ni se dau doar stricte şi seci informaţii,
extrase dintr-un ghid turistic (mediocru), ori internetistico-mecanice (deci, “la
îndemâna” oricui…şi total neutrale, de parcă autorul nu ar călători într-o
geografie reală şi într-o istorie vie, ci într-o geografie
televizată şi într-o istorie extrem de vagă, complet virtualizată!):
“Long
Island Sound (estuar în Oceanul Atlantic, între statele New York şi
Connecticut), lângă oraşul Bridgport” (p. 36); “Orville
(1871-1948), Wilbour Wright (1867-1912), SUA: la 17 decembrie 1903, la Kill
Devil Hills, în statul Carolina de Nord, cei doi fraţi din Dayton, Ohio,
au efectuat, pe rând, fiecare, câte două zboruri în linie dreaptă”
(p. 40); “Cutremurul din 1964 a provocat 100 de morţi, iar străzile 4
şi 5 din Anchorage au fost distruse. A avut magnitudinea de 9,1 pe scara
Richter şi a durat 4,5 minute” (p. 141); “În hotelul <<Căpitanul
Cook>>, un tablou despre moartea exploratorului britanic, cunoscut sub
numele de Căpitanul Cook, în Golful Kealakeua, din Hawaii, la 14 februarie
1779. El a explorat Noua Zeelandă (între 1768-1771), a descoperit insulele
Hawaii (denumite de el Sandwich, în cinstea sponsorului expediţiei sale),
în 1778 – şi a navigat în Oceanul Antarctic între 1772-1775” (p.
136); “Portul Anchorage are cea mai mare mare din lume” (p. 149); “În
religia creştină, vinul reprezintă sângele lui Hristos,
proclamat ca atare la consiliul din Lateran, în 1215” (p. 181); “Insula
Jamaica e descoperită de Columb, în anul 1494, dar colonizată slab de
spanioli” (p. 192) etc.
Deşi aceste
informaţii - “de ghid turistic”/”agenţie
turistică” (contactată direct sau pe/prin Internet)! – ori de
dicţionar de buzunar! - supra-abundă
(dând impresia puternică a unei realităţi artificiale, pur
livreşti: s-ar insinua, printre rânduri, sugestia că, în zilele noastre,
nici nu merită să te mişti din patul tău comod, putând
urmări, “pufos” şi fără niciun risc aventuroso-existenţial
asumat - “spectacolul lumii” la TV,
ori navigând pe Internet!) – cei care ar afirma că omul lipseşte din carte – s-ar înşela amarnic!
Greşit! Omul există,
şi încă din plin, cu nenumărate ofuri, şi
amărăciuni, şi nostalgii de…ne-neutralizat (pe lângă
contactele, profund înviorătoare, cu oameni majori, din breasla
cercetării ştiinţifice…precum prof. univ. dr. Zhang Wenpeng,
David Schmidley, preşedintele UNM/Univ.
…Pe oriunde peregrinează, cu
conferinţele sale (despre propriile revoluţii, în matematică ori
în fizică şi-n logică-informatică) - din Ohio până în
Alaska, ori de la Paris şi
până în Caraibe, românul Florentin Smarandache duce cu el necazul şi
sentimentul de revoltă, contra nedreptăţii (real-imediate sau
potenţiale), trăind în cadrul unei societăţi umane grav
şi teribil de penibil “deraiate” spiritual (“Acum
ştiu de ce oamenii beau şi-i înţeleg: să uite de viaţa
asta mizerabilă şi fără sens, manipulată de cei
bogaţi şi cu putere. Merg pe la conferinţele astea ca să-mi
pun creierul la contribuţie, să nu lenevească. Să fiu
permanent în situaţii de învăţare, asimilare şi
creaţie” - p. 177; “Sunt prea bătrân pentru lumea asta, pe
care n-o mai înţeleg”- p. 190) - şi amintirea strâmtorării sau
chiar strâmtorarea endemică – traduse, toate, în obsesia “costurilor”
– de la onorarii de conferinţă şi până la produse ori servicii:
“Am
primit, ca onorariu, un cec de 250 $” (p. 16); “Cu autobuzul 24 (biletul 2 $), ajung din centru la Space Needle (Acul Spaţial); 16 $ intrarea” (p. 114); „E sâmbătă şi am
fost în Utica, la Walmart, ca să-mi cumpăr o păturică subţire
(10 $), o lingură şi un cuţit (dar n-am avut încotro, a trebuit
să iau un pachet de patru bucăţi, din fiecare – 1 $ + 1 $ )” – p. 91; “Lilia voia şi ea să vândă căciuli şi ciorapi
împletiţi de ea, însă îi trebuia aprobare de la primărie, iar taxa
era scumpă (100$)” (p. 138); “Un film despre mirabila auroră boreal. 8,
75$ intrarea” (p. 145); „Plecat cu trenul din orăşelul Seward. 119 $” (p. 152); “Plătesc 17 euro pentru numai
două beri” (p. 176); “Mi-e foame şi cumpăr un sandwich
de 3,80 euro (cu salam, brânză şi puţine vegetale)” (p. 183); “Te-agaţă
vânzătorii peste tot. Şi nişte preţuri mai mari ca-n
America (n.n.: în Jamaica/Montego Bay)! Fostele colonii engleze sunt
scumpe. 4 $ intrarea pe plajă” (p. 189); „Pe plaja Groovy, din Montego Bay, o gustare la restaurant – preţ
ridicat” (p. 189) – şi (deşi nerecunoscută!) expresia
nostalgiei originilor: „Am fost pe destule litoraluri, pe 3-4
continente, dar cel mai mult mi-a plăcut (fără nicio chestie de
patriotism) la Marea Neagră; Eforie Nord a fost plaja mea preferată.
Parcă mai îngrijit, mai animat şi plin de viaţă.
Mi-amintesc de gogoaţa înfuriată cu ciocolată (dulce ca mierea,
caldă), de peştişorii mărunţi, prăjiţi, ce-i
ronţăiam şi-i înghiţeam ca pe seminţe, de porumbul
copt, ori bând bere şi mâncând mici la terasă” (p. 189); „Închiriem
un taxi pentru o zi: 120 $ şi mergem la Ocho Rios (Opt Râuri – în
spaniolă)” (p. 191); „20 $ intrarea, de persoană, pentru un
tur de 45 de minute la Grota Verde” (p. 195) – totul, dublat de
amintiri matriceale: „Îmi aminteam de Peştera Muierii, din
Polovragi, judeţul Gorj, unde am fost în tabără când eram în
clasa a şaptea. Aici se ascundeau în special femeile şi copiii, când
năvăleau turcii; bărbaţii erau plecaţi la oaste,
să lupte” (p. 197) ; „Cumpărăm (2,5 $/100 g) rom jamaican”
(p. 200); “Taximetriştii îţi spun un preţ când te urci în
maşină şi-ţi cer alt preţ (mai mare!) când cobori!”
(p. 210) etc. etc.
…Nimic, nici măcar Parcul Yellowstone,
nu-l trezeşte pe autor dintr-o stare de apatie (de fapt, o atitudine
profund resentimentară!)
şi abulie “anti-socială” şi “anti-cosmică”, în care însăşi
natura “se prezintă” …ne-conform cu standardele de “cost”
(…de energie a atenţiei!) şi “imagine” servită - normale (cel puţin aşa ne
creează impresia autorul volumului, un adevărat “grognard” napoleonian, în
lumea pigmeilor escroci “capitalişti”…cam
troglodiţi, în mentalitatea lor, exclusiv “profitardă”) – de pe
un mal şi de pe celălalt, al Atlanticului: “Maluri de piatră la gheizere
(s-au format) şi o baltă ca un abis care duce în fundul
pământului. Când erupe, se-aude
vuuu, vuuu…parcă-i infernal. Mai degrabă interesant, decât frumos, la Yellowstone” – s.n. (p. 163); “La 6,20 dimineaţa, am ajuns la Paris. Am schimbat în
aeroport 300 $ şi am primit 169 $ (aproape jumătate!)” – s.n. (p. 173)...
…Şi îşi încheie cartea,
aparent triumfalist, în realitate chinuitor – cu, mereu, aceeaşi obsesie
(cât reactiv-conştientă, cât subliminală) a “costului
capitalismului”: “Am ajuns a doua zi în Dallas, la Motel 6
(58,89$, iar taxiul de la aeroport 28 $). Veni, vidi,
vici! Am câştigat experienţă de viaţă, noi informaţii şi impresii” (p. 220).
…”Am câştigat experienţă
şi impresii…”.
Poate…Mai curând, şi-a
completat colecţia de nemulţumiri şi frustrări socio-financiare
şi… cosmice!
…Pentru că nu există,
nicăieri în carte, semnele “călătoriei iniţiatice”.
Cel puţin, nu în ce priveşte spaţiile - de dincolo
de Atlantic, sau…vest-europene (…ceea
ce nu-i major diferit, ca mentalitate a profitului şi a batjocoririi
valorii autentice, într-o lume dominată, tot mai înspăimântător,
de ignoranţă şi de impostură! – …la Paris, îi
povesteşte, “pe şerveţele”, unui amic “de breaslă” – dr. Athanasis
Chantis, cercetător în materie condensată, “grec după tată, rus
după mamă, s-a născut în Uzbekistan, dar a trăit în Grecia” : “I-am spus cum e ridiculizată Ipoteza Smarandache – că nu
există viteză limită în Univers)” – s.n., p. 173)! În
schimb, călătoria spre “inima” (neaflată!) a satului său
natal, Bălceşti (pentru a se auto-recupera
spiritual-existenţial!) tentează o acţiune de “regressus
ad uterum”. Nereuşită – şi revelatoare de TOTAL NEREUŞITĂ ADAPTARE LA
LUME, din pricini de dezrădăcinare: “Nu-mi mai place în România, nu
mă pot adapta în America…” (p. 84).
…Acest volum 6 al cărţii
“călătoriilor” bombănitoare, ale celui care-şi ascunde
frustrările identitare, în cercetări furibunde, scânteietoare (mai
curând …explozive!) - ascunde, în fapt,
un Ahasverus al spaţiilor pe care nu le poate umple cu sine - şi al
minţii pe care n-o poate goli (întru descoperiri pur-ideatice!), îndestul
de febril, pentru a nu-şi mai aminti problemele identităţii umane…ale
Patriei (uneori negată, dar mereu evocată!).
***
La fel stau lucrurile şi în
cazul cărţii de “antiscrisori”
– “Dragă domnule Rotaru”. Titlu:
“Un mare cărturar şi om de
suflet, ION ROTARU” – apoi: “Omul Rotaru s-a dovedit modest, popular,
deschis şi de-o cultură enciclopedică. (…) M-a cuprins şi
pe mine în această capodoperă” (p. 4) - n.n.: Istoria literaturii…hmmm.
Când am citit aceste prime
rânduri, mai mult decât apologetice, parcă extatic-religioase (se
simţea febra celui ce-şi caută, în viaţă, eul modelar
obiectivat!) – ne-am zis: “Ce Dumnezeu, doar am fost coleg de filială
USR cu Ion Rotaru, la Bacău! Mi-a mâncat un ceas întreg, apoi, la
Focşani, într-un restaurant de întâlnire a scriitorilor, povestindu-mi, cu
o vulgaritate de gândire de-a dreptul greţoasă, cum şi-a
tăiat el scroafa, de Crăciun…! Ce-mi vine dl Smarandache cu
tămâierile astea …<<contra firii>>?! Probabil,
plăteşte cu vorbe frumoase, faptul că Ion Rotaru l-a prins în
grotesca şi atât de fetid-meschina lui <<Istorie…>> ”.
...Nu. Nici de data asta, prima
impresie nu era valabilă. Ciudat şi surprinzător (ca
totdeauna!), Florentin Smarandache, „de la începutul anului 1988”, când
purta „o corespondenţă înverşunată” cu Ion Rotaru,
sau, mai degrabă, cu umbra ne-scriitoare/încăpăţânat
şi îndelung tăcută a
criticului băcăuano-bucureştean (care a asasinat promoţii
întregi de liceeni români, cu Analizele
şi sintezele lui atât de insipide, că-ţi venea să-i
strângi de gât pe examinatorii „administrativi” de la bacalaureat, care-ţi
cereau să le ştii... „pe de rost”!) – devine, pe parcursul cărţii, o entitate de Duh
independentă! Se demonstrează, astfel, de către un paradoxist
[2]
(Florentin
Smarandache se situează în poziţia de ctitor-părinte al acestui
curent avangardist, zice-se... – ...snob, zicem noi! - pentru care România şi Terra, mai ales în
momentele acestea de degringoladă axiologică şi spirituală
TOTALĂ, de impostură intelectuală din ce în ce mai agresivă,
eclipsând grav orice valoare de Duh autentică, răstălmăcind
ameninţător, brutal, semantica tuturor mesajelor de Duh! – nu este pregătită şi,
deci, de care, deocamdată, cel
puţin, NU ARE NEVOIE! -
... poate doar în mediile celor invertiţi cu Duhul... - ...”academicii”
smiorcăiţi!), paradoxul de
a-şi forma personalitatea PRIN NEGAREA MODELULUI: când Florentin
Smarandache ajunge la acrostihul „NU MAI AM RĂGAZ PENTRU NIMIC” –
apare şi independenţa sa fiinţială şi expresivă;
prin negarea „modelului”, se afirmă
noua fiinţă spirituală, explodată (cvasi-tragic! –
mânjită/pângărito-sfinţită de toate umorile uterine ale
şovăielilor sălbatice şi ale îndoielilor sinucigaşe!)
din crisalida propriilor adulări paradoxale:
„Vreau să vin în Piaţa
Aviatorilor să vă epatez, sunt cinic. Am fugit în America să
mă ratez
cu succes!
(...)M-am gândit
paradoxist de multe ori paradoxist la corespondenţa noastră
paradixist. Câte scrisori paradoxist v-am trimis? Paradixist! De aceea,
paradoxist, îndrăznesc să paradoxist cu Dvs. (...) de câte ori nu
l-aţi citat în (n)a(s)mintita d-voastră D-voastră d-Voastră
istorioară literară (istoriucă, adică poveste)? (...)
P.S.: Aveţi o
poză la îndemâna şi îndepiciorul d-voastră” (p. 107).
...Şi îşi
sfârşeşte procesul de ...”de-placentizare
rotariană” şi de auto-idetificare (amar-ratată, întru...anti-literatură,
precum „elveţianul” româno-evreu Tristan Tzara!) astfel: „Vă
răspund într-o doară...(n-am zis: într-o doagă!). (...) Aţi
înţeles, dar, c-am primit romanul dvs. Scrieţi foarte plastic, cu
vocabular bogat, atrăgător, iar ca semne de punctuaţie
folosiţi...virgula (unora?)” – s.n. (p. 117).
Noroc că dl Ion Rotaru,
Dumnezeu să-i ierte grelele de pagini păcate, avea o sensibilitate
de...pachiderm! Altfel, iritantul „părinte” de curent avangardist l-ar fi
tras în frigarea...morală, cu acea...paranteză
otrăvită!
...Deocamdată, aspectul ludic domină (cu
excesivă autoritate), asupra dimensiunii
estetice a textului. Nu ştim, încă, dacă Florentin
Smarandache va putea să iasă (curând), din starea infertilă de
frondă permanentă, şi să devină un CREATOR AUTENTIC ŞI, MAI ALES,
CONSTANT. Şanse ar avea. Destule! Tocmai am vorbit despre modul cum
s-a autocreat un om, Florentin Smarandache, prin...Florentin Smarandache
şi umbrele sale damnate. Con-damnate (om şi umbră) la
co-existenţă şi la eternă căutare, eternă
peregrinare... „Neutrosoful”
[3]
Florentin Smarandache, „frate cu meridianele şi paralelele” eului său, atât de brutal şi, totodată, atât de timid sondat
şi...niciodată aflat-fixat, definitiv...!
...decât în FORMULE (...pline de geniu, e drept!).
Paradoxal...???!!!
Adrian Botez
[1]
- Florentin
Smarandache, Frate cu meridianele şi paralelele – vol. 6, Ed. Silviana,
Rm.-Vâlcea, 2010 – şi Dragă domnule Rotaru – antiscrisori,
Ed. Dacoromână TDC, Buc., 2011.
[2]
- «“Paradoxismul
a pornit ca un protest anti-totalitar împotriva unei societăţi
închise, România anilor 1980, unde întreaga cultură era manipulată de
un singur grup. Numai ideile lor contau. Noi, ceilalţi, nu puteam publica
aproape nimic. Şi-atunci
am zis: hai să facem literatură… fără a face
literatură! Să scriem… fără să scriem nimic. Cum?
Simplu: literatura-obiect. ‘Zborul unei păsări’, de pildă,
reprezenta un “poem natural”, care nu mai era nevoie să-l scrii, fiind mai
palpabil şi perceptibil decât nişte semne aşternute pe hârtie,
care, în fond, ar fi constituit un “poem artificial”: deformat, rezultat
printr-o traducere de către observant a observatului, iar orice traducere
falsifică, într-o anumită masură”.
[3]
-Neutrosofia este o nouă stiință din
domeniul filozofiei care studiază originea, natura și scopul
neutralităților, precum și interactiunea
acestora cu diferite spectre de idei. Neutrosofia
a fost introdusa de Florentin Smarandache în 1995.